Podcastul Starea Natiei

Când unii dintre cei mai cunoscuți oameni din lume semnează o scrisoare deschisă prin care cer o pauză în dezvoltarea inteligenței artificiale, cât de teamă ar trebui să-ți fie? Povestim sâmbătă, de la ora 12:00, la Vocea Nației, cu Dragoș Pătraru. ___ În episodul 183 din Vocea Nației: - Ar trebui să ne gândim la inteligența artificială ca la energia nucleară. Nu știm dacă va fi folosită ca să alimenteze cu energie miliarde de oameni sau ca să-i anihileze cu o bombă atomică. - Un cercetător care lucra în 2016 la un program de inteligență artificială folosit pentru jocuri pe calculator și-a dat seama că programul lui se blocase într-o cursă pentru bărci. În loc să încerce să câștige cursa, programul lui se învârtea într-un cerc. De ce? - Problema nu e că inteligența artificială vrea să ne facă rău în mod intenționat, problema e că poate să devine mult prea competentă și mult prea bună în a-și atinge scopurile, chiar dacă acele scopuri nu sunt aliniate cu scopurile oamenilor. - Ce este experimentul camerei chin

Există salvări individuale când vine vorba despre probleme sistemice? Pornind de la cartea Burnout, scrisă de Emily și Amelia Nagoski, Dragoș povestește despre cum ne tratăm de burnout și stres, recunoscând mai întâi că „meciul e aranjat” și abia apoi acționând ca să ne facem bine. ___ În episodul 182 al podcastului Vocea Nației: - Ce este sindromul persoanei care oferă și cum știi dacă îl ai? - Știința este cea mai bună idee pe care a avut-o omenirea vreodată. Dar este important să reținem că, în esență, știința este un mod specializat de a greși. - Niciunul dintre noi nu ne alegem mediul în care creștem. - Ce este o instalație artistică de somn colectiv? - Nevoile noastre nutriționale specifice se pot schimba pe parcursul vieții, dar nevoia fundamentală de a mânca, nu. Similar, nevoia noastră de conexiune se modifică, dar nu și nevoia esențială de a lega relații. - Starea de bine nu o stare de a fi, ci o stare de a face. ___ Cărți menționate: - Burnout. Cum să spargi cercul vicios al stresului – Emily și

Luptele pentru actualul program de muncă sunt recente în istoria noastră. Oamenii s-au luptat cu adevărat pentru un program de muncă mai scurt și pentru dreptul la timp liber. Astăzi, la mai puțin de 100 de ani distanță, cedăm mult prea ușor aceste drepturi. Despre toate astea, dar și despre cei șase pași propuși de Celeste Headlee în cartea Nu face nimic! pentru o viață trăită din plin, povestește Dragoș la Vocea Nației. ___ În episodul 181 al podcastului Vocea Nației: - Nu se știe când a decis prima persoană din lume să o mituiască pe alta să-i facă treaba în locul său, dar primul „fluturaș de salariu” datează de acum 5.000 de ani. - Tehnologia a avansat atât de mult încât am putea să avem un standard foarte ridicat de viață muncind mult mai puțin. Cum ar fi să muncim doar șase luni pe an? Sau cum ar fi să avem un întreg an liber o dată la doi ani? Cum ar fi să muncim doar trei sau patru ore pe zi? - În Franța au avut loc cele mai mari proteste din ultimele decenii. Puține mișcări sociale au mai atras atât

„Nu vom avea parte de cina noastră din bunătatea măcelarului, a berarului sau a brutarului”, zicea Adam Smith, „ci din grija lor pentru propriul interes”. Economistul încerca să explice în felul ăsta cum funcționează „mâna invizibilă a pieței”. Doar că, în fiecare zi, în timp ce Adam Smith își scria ideile, în jurul lui se întâmpla ceva ce nu avea legătură cu interesul propriu. În tot timpul în care a scris cartea „Avuția Națiunilor”, Adam Smith a locuit în casa mamei lui, care l-a îngrijit, fără să ceară ceva în schimb. Așa că o întrebare foarte bună e: cine i-a gătit, de fapt, cina lui Adam Smith? Oare doar brutarul și măcelarul, singurii pe care el îi invocă în teoriile pe care le-a formulat? Sau poate că lui Smith i-a scăpat ceva? ___ În episodul 180 din podcastul Vocea Nației: - Unul dintre lucrurile pe care le face feminismul este să arate că există inegalități și lucruri în neregulă acolo unde, în general, societatea crede că nu e nimic de văzut și că totul e perfect normal. - La începutul pandemiei,

Dacă scriitorii nu preiau informațiile brute despre schimbările climatice de la oamenii de știință și nu le prezintă într-un mod ușor de înțeles pentru public, atunci „lumea se va sfârși”, i-a spus un cercetător autorului Andri Snær Magnason. Pentru că „oamenii nu înțeleg numere și grafice, dar înțeleg imediat poveștile”. Așa că Maganson a scris în cartea Despre timp și apă o poveste cu perspectiva unică a cuiva care trăiește într-o țară acoperită în proporție de 11% de ghețari, Islanda. Despre această perspectivă, dar și despre cum includem natura în modelele noastre economice, povestește Dragoș la Vocea Nației. ___ În episodul 179 din podcastul Vocea Nației: - Generația actuală de scriitori sufocă natura în termeni economici. - Ghețarii sunt „manuscrise înghețate care spun povești”, exact așa cum sunt inelele din trunchiurile copacilor sau depozitele sedimentare. - Ar trebui să atribuim un preț naturii? - În ce termeni ar trebui să discutăm despre viitorul ecosistemelor? În termeni economici sau emoțional

#VN 178

#VN 177

#VN 176

#VN 175

#VN 174

#VN 173

#VN 172

#VN 171

#VN 170

#VN 169

#VN 168

#VN 167

#VN 166

#VN 165

#VN 164